Pagina 157

Nu am de gand sa-ti ofer nici cea mai mica explicatie pentru publicarea acestui fragment de carte. Iti spun doar ca mi-e dor de tine... :)

Noapte. Sa fi fost vreo 2 si ceva... Lumini doar la ea in camera si in bucatarie. De parca gospodina din ea are la activ numai ore de noapte (fara interpretari - alea vin mai incolo).

Ca doua bune camarade de "razboi" (si nu numai) stau, sau mai bine doar una sta (cocotata pe masa)- ailalta are pitici, spala vase- la un pahar de vorba, ca orice vorba tampita de "late night nostalgia". Cu castile in urechi, tricoul preferat (nu in urechi), cei mai lejeri pantaloni din toata vraistea ei de garderoba, cu un zambet al ei si nu prea, fredonand, ba nu, cantand de-a binelea cu tot ce-a mai ramas din ceea ce s-a vrut a fi suflet, o melodie bolnavicioasa:

 'I was only 19, you were 29

It's just 10 years, but its such a long time...'

- Hai ca aici nu merge! sunt doar 3 ani in realitate...

- Tu taci acolo si lasa-ma sa cant!! Mai conteaza?

'In a heartbeat, I would do it all again'

 - Tu tot nu te inveti minte, nu-i asa? Ai de gand sa faci iar vreo prostie? Nici pana in momentul asta nu te-ai saturat, plictisit sau orice altceva care in mod normal este complet inutil societatii dar foarte constructiv pentru tine?

- Ma lasi?! dupa trei secunde: VACO, nu fumezi la mine in casa!

Cu sprancenele ridicate a usor dispret:

- Da' ce?! ala are voie?

- Las-o naibii asa cum a picat! luand o tigara din pachet si cautand disperata bricheta

- Nu ti-o daaaaaau!! :P:P

Ridica din umeri, uita tigara si se intoarce la vase.

'Late night sex, smokin' cigarettes

I try real hard but I can't forget

Now in a heartbeat, I would do it all again!'

- Clar, ai ramas cu un pitic... A trecut deja un an, zaharel... Las-o si tu balta!

Vorbea singura. Deja zambetul ala se evapora printre versuri si imaginile din ochi erau cu totul din alte zile.

- Daca nu taci, iti servesc cateva picanterii si iti jur ca nu te mai apropii in veci de masa aia pe care sezi cu nerusinare!! >:)

- Uuuu... mor de curiozitate! Vezi-ti de vaselea alea... si lasa moaca asta de epava ca molipsesti.

'Now I see that you and me were never meant

Never meant to be now

Now I'm lost somewhere

Lost between Elvis and suicide

Ever since the day we died, well

I've got nothing left to lose

After Jesus and Rock N Roll

Couldn't save my immoral soul, well

I've got nothing left

I've got nothing left to lose...' stiu... a trecut un an. Inca unul (da teatral ochii peste cap). Si ce vrei sa fac? Stii foarte bine ca nu ma mai bat cu nimeni- nici macar cu mine. Dar tu esti vaca si nu intelegi. De fapt intelegi da' te faci ca ploua. Tu poti sa vii la mine plangand in pumni si eu sa fiu tare cat pentru amandoua. Lasa-ma macar sa-mi amintesc si eu daca acum nu ma mai incearca plansul.

- Stii bine ca imi pasa, proasta pamantului! Dar nu suport sa te vad asa... ai avut destule, mai lasa-le acum. Doar n-ai sa te dai cu capul de pereti toata viata - spune-mi ca n-ai sa faci asta!!

- Nu. N-as mai fi eu...adica, te rog, eu scorpia care distruge fara sa clipeasca! :))

- Chiar...ce mai face?

Liniste. Dupa atata timp ce poate sa raspunda? Ca se da cu capul de pereti dandu-si seama cate a pierdut din prea multa "dragoste de viata"? Sau cum isi fumeaza plamanii in incercarea de a demonstra (nu stiu cui) ca "smecheria" e prea mare la varsta asta in timp ce lucreaza la nu stiu ce mare proiect care o sa-l urce pe culmile arhitecturii...?

- Nu stiu. N-am mai vorbit de mult. Si ultima oara n-aveam timp. Spre marea mea liniste, acum chiar nu ma mai invart in jurul lui.

- A, da. De asta speli vasele cu ochii pe pereti cantand din toti plamanii chestia aia care te face sa-ti zbori creierii! Si eu sunt un caine!

- Disperat chiar...:)

- :)) numai tu poti sa scoti asa ceva. Uite cum sta treaba. Ai o viata. Pe toata chiar drept inainte si tu-ti mananci sanatatea cu momente d'astea cand si unui caine (aviz) ii vine sa vomite cand te vede. Ai rabdare! Ce vrei acum? Sa vina inapoi cu limba scoasa, plangand in hohote "VINO INAPOOOOOI!!!!" ??

- Desi inca am o usoara ezitare (imi vine sa ma inchid intr-o camera blindata cu lame pentru asta), nu vreau nimic. Nu mai vreau absolut nimic. Daca poti sa-mi stergi memoria, be my guest. 

- Mda... si apoi cum stau eu sa-ti explic toate tampeniile pe care le-am facut? Stii cat e de imposibil sa nu-ti amintesc de el...

Iar liniste. Are gura prea mare si mintea scurta uneori. Trebuie invatata sa ridice moralul.

'Callin' out sins just to pass the time

My life goes by in the blink of an eye

I know you want me-

I was only lookin' for a friend

And everything I was

And everything that I've become

Just falls into the end..."

- Mda.. esti irecuperabila. Si cu asta ce faci? Ma refer la asta, nu ala :)

- Habar n-am. E ca si cum ma agat de o linie pe care nici eu nu o vad bine. E prea mare, prea serios, prea bun, prea normal de anormal. E prea mult. Si il vreau. Si ma enerveaza ca il vreau. Si ma dispera pt ca sunt doar un copil pe langa el. Incerc din rasputeri sa nu interpretez niciun cuvant, sa nu ma gandesc la ceea ce e aproape evident, sa las lucrurile sa curga pana cand se seaca totul. Imi vine totusi sa risc si sa ma arunc iar ca proasta in ceva de care nu sunt sigu...

- STOP! Cum adica nu esti sigura? Da' ce, fata mea, brusc devii morala, precauta si foarte atenta la tine? Da' ce ti-a facut, maica, s-a intruchipat grija si n-a avut loc decat la tine? E bun, e fun, e mare - e perfect!

- Da si nu. Gandeste-te la cat de simpatic de penibila as fi daca mi s-ar trezi mie piticu' exact cand mi-e lumea mai draga si m-as auzi spunand 'stii, te cam plac. cam foarte mult. cam foarte degeaba si... te cam vreau. cum facem?' . Hai ca esti deja frumoasa la faza asta. Te-ai gandit mai mult ca de obicei - record de 5 secunde!!

- Fah, nesuferito, incerc sa te stimulez aici! :)) 

- Reusesti de minune. Vino si tu cu idei mai putin "stralucitoare" si poate ajuti cumva. Gandeste-te doar ca ma uit in jur, la apartamentul asta blestemat si singurul loc in care pot intra fara sa innebunesc instantaneu (se intampla cam in 20 de secunde, dar tot e ceva) este camera mea. Si nu stiu cat timp or sa mai stea lucrurile asa...

- Hai, acum bag-o p'aia ca ai de gand sa-l mai vezi... Tu ori esti masochista ori prosta cu spume...

- Mda, uite cine vorbeste!! (rascolind cu furculita un tort "masacrat") Vrei sa-ti fac o lista cu toate rahaturile din care te-am scos? Vrei neaparat sa vedem care e mai proasta? Te rog...

- Pe tine nu te-a invatat scumpa de ma-ta sa nu vorbesti cu gura plina? :D

- Schimbare cretina de subiect. 8-|

- Revenind la chestii "serioase", tu nu poti nici macar sa speli niste amarate de vase fara sa pisi ochii. Cand ai de gand sa termini cu asta?

- Cand scarbosu' ala caterincos o sa VREA si o sa incerce sa ma scoata din rahat...

- Scarbos? Ma, da' tie chiar iti place tipul /:)

- Ai descoperit America... DA! Imi place tipul. Mult. Si sunt mai mult decat sigura ca nici macar n-o sa se uite vreo data mai "altfel" la mine. In plus cica are prietena- ciudat ca evitat intotdeauna sa pomeneasca ceva..

- Da' chiar a dat strechea-n tine! Sunt chestii atat de evidente - a, stai, ai zis ca refuzi sa le accepti... Atata fraiera te-ai facut. Si daca o luam pe partea cealalta, te cam contrazici. Ai nostalgii gretoase pt un mare derbedeu, da'ti place de asta... Cum reusesti sa impaci trebile astea?

- N-are sens... Nostalgii gretoase poti sa ai si dupa 20 de ani de casnicie (crede-ma, am in fata ochilor mereu asa ceva). Nu ma bantuie, nu ma doare. Le impac foarte bine pentru ca sunt doua lucruri total diferite- trecutul a trecut ca doar de'aia inca sunt aici, prezentul e cu totul altceva. El e el si nimic nu schimba faptul ca a fost prin preajma un timp, dar asta nu inseamna ca o sa ma urmareasca cu coasa in brate pana cand o sa-mi pierd eu mintile. 'Asta', cum ii spui tu, e cu totul alta mancare de peste- il plac pt ca acum POT! HA! >:)

- Opa, stai usurel 'ca cad' . Deci ne-am reveniiiit...

- Or sa te treaca astia la geografie daca nu te potolesti....

- Simpatico!

- Da, draga, ne-am revenit. Am o varsta. Foarte mica. Si asta nu-mi permite "luxul" de a spune 'o sa incerc sa-mi refac viata' pt ca nici macar n-am trait un sfert din ea :) bine, poate un sfert... dar tot n-are relevanta. Normal ca mi-am revenit- vezi de ce ne trebuie mai multe discutii serioase (in limita lipsei noastre de seriozitate)?

- Draga mea, vezi cum o dai in bara cu monsieuru'... merit si eu sa mai vad zambetul ala sincer disparut de o mica pereche de ani incoa'...

- Tot tu aia evlavioasa si merituoasa... da-mi bricheta!

- Caut-o ca mi-e lene sa ma misc... slabesc... :))

- Ce ziceam eu de seriozitate?

- Conteaza? de parca brusc avem de ce sa fim serioase... vorba aia " n-am casa, n-am masa, n-am catel, n-am purcel si -  Doamne fereste!!! - n-am copii, n-am barbat.." hai sa ne traim si noi copilaria :))

- Daca asta numesti tu copilarie, mi-e tare mila de generatiile viitoare.

- Hai lasa ca copii tai aia frumosi or sa fie sfinti :)) daca ii faci cu "prea seriosul" da-ti seama ce minunatie de circ o sa fie :))

- Ma gandesc bine daca sa ma bag in chestia asta... He's more than I could ever deserve...

- Hai fugi! Il stii de maxim 2 luni si gata! E Mr. Perfect. Iar esti disperata?

- NA! Tocmai de asta iti spun ca n-are rost sa ma grabesc. trebe sa vad daca e doar disperare sau chiar vreau ceva serios... a trecut ceva timp si m-am saturat sa-mi plang de mila... Nu vreau sa ajung cu un bosorog plin de bani doar sa-mi vad interesul gadilat pe toate partile.. ce treaba are asta cu discutia noastra? :))) 

- Numai tu stii :)) Inchide geamul ala ca e inca ianuarie... te vezi in Australia?

- Ti-am zis eu ca progresezi cu geografia... ;))

- VACO! :*

Prea tarziu... deja 3 juma'... "discutia" continua in onomatopee , batai cu detergent de vase si crema dintre blaturile tortului devastat, muscaturi si pumni, se termina cu o bucatarie ca dupa al II-lea razboi mondial (care de fapt se vroia perfect curata, pretextul vizitei fiind chiar "ajutorul" la minunata operatiune de reabilitare) si vanatai.

Stand intinse pe gresia ce imita perfect dusumeaua, asculta a mia oara "The Pretty Reckless" si rad de ultimii 3 ani. Si de fetele lor. Si de dezastrul din jur. 

Happy end abia dimineata (daca ora 13 e acceptata in regimul diminetii) - pe pernele improvizate (proasoape de bucatarie frantuzesti, pufoase) cu draperia cazuta din sufragerie drept plapuma, cu machiaj intins pe fata si cu mult dulce peste tot prin par - sforaituri. 

- Cat esti de mica, zgudui tot blocul...! Si zici de rasul meu ca scoala morti...

- Mars la visele tale, minunato! 

- Si eu te iubesc! 

- Nici eu :)